mp4ba

mp4ba

s?mb?t?, 16 mai 2009

mp4baCAPITOLUL I

Dezvoltarea comer?ului electronic

Dezvoltarea f?r? precedent din ultimele dou? decenii a tehnologiilor informa?ionale determinate de necesitatea stoc?rii ?i transmiterii rapide a informa?iilor cu cele mai mici costuri, a revolu?ionat comer?ul global, comer?ul direct sau cu am?nuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului. Ast?zi, termenul de comer? electronic a devenit sinonim cu cre?terea profitului.

?ntreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce ?n ce mai mare, prin existen?a unei competi?ii la nivel mondial ?i prin sporirea permanent? a a?tept?rilor clien?ilor. Ca s? poat? r?spunde acestor cerin?e, ?ntreprinderile de pe tot globul sunt ?n plin proces de transformare organiza?ional? ?i de adaptare a modului lor de func?ionare. Comer?ul electronic este o cale, la scar? global?, prin care se faciliteaz? ?i sprijin? aceste schimb?ri.

Comer?ul electronic a ?ncetat s? mai fie un vis futuristic. El are loc acum, iar succesele sunt numeroase ?i evidente. Comer?ul electronic are loc peste tot ?n lume, fiind ?n esen?? global at?t ca ?i concept c?t ?i ca realizare, foarte rapid ?i urm?nd ?ndeaproape dezvoltarea exponen?ial? a Internet-ului ?i World Wide Web-ului. Impactul comer?ului electronic asupra firmelor ?i asupra societ??ii va fi deosebit at?t ca ?ntindere c?t ?i ca intensitate. ?n ceea ce prive?te impactul asupra firmelor, comer?ul electronic ofer? ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a pie?elor sau crearea de noi pie?e. Ini?iativele de comer? electronic pot genera sc?deri ale costurilor, cre?teri ale veniturilor ?i eficien?? opera?ional? pentru companiile care urm?resc s? dob?ndeasc? un avantaj ?n mediul economic competitiv din zilele noastre.

I.1 Ce este comer?ul electronic?

Comer?ul electronic reprezint? multitudinea proceselor software ?i comerciale necesare proceselor de afaceri s? func?ioneze, numai sau ?n primul r?nd, utiliz?nd fluxuri digitale de date. Comer?ul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunica?iilor digitale ?i a aplica?ii software ?n cadrul proceselor de v?nzare/cump?rare, el fiind o component? a procesului de e-business.

?n sens larg, comer?ul electronic este un concept care desemneaz?procesul de cump?rare ?i v?nzare sau schimb de produse, servicii, informa?ii, utiliz?nd o re?ea de calculatoare, inclusiv Internet-ul.

?n sens restr?ns, comer?ul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, ?i anume:

-din punctul de vedere al comunica?iilor – reprezint? furnizarea de informa?ii, produse, servicii, pl??i, utiliz?nd linii telefonice, re?ele de calculatoare sau alte mijloace electronice;

-din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezint? o aplica?ie tehnologic? ?ndreptat? spre automatizarea proceselor de afaceri ?i a fluxului de lucru;

-din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adreseaz? dorin?elor firmelor, consumatorilor ?i managementului ?n vederea reducerii costurilor ?i cre?terii calit??ii bunurilor ?i a vitezei de servire.

-din punctul de vedere al accesibilit??ii ?n timp real (online) – reprezint? capacitatea de a cump?ra ?i de a vinde produse, informa?ii pe Internet sau utiliz?nd alte servicii accesibile ?n timp real.

Termenul de comer? electronic cuprinde o gam? larg? de tehnologii, cum ar fi:

üEDI (Electronic Data Interchange);

ümesageria X.400;

üpo?ta electronic?;

üInternet / WWW;

üIntranet-ul – re?eaua intern? a unei companii, organizat? dup? principiile Internet?ului;

üExtranet-ul – re?eaua care func?ioneaz? dup? modelul Internet-ului ?i care asigur? schimbul electronic de informa?ii ?ntre colaboratorii companiei: furnizori, clien?i, b?nci.

Comer?ul electronic nu este limitat numai de Internet, el incluz?nd un num?r important de aplica?ii ?n sistem, cum ar fi: videotext (band? ?ngust?), teleshoping (band? larg?), mediu off-line (cataloage CD-ROM), re?ele proprii ale corpora?iilor etc.

Pentru unele firme, comer? electronic ?nseamn? orice tranzac?ie financiar? care utilizeaz? tehnologia informa?iei. Pentru altele, no?iunea de comer? electronic acoper? circuitul complet de v?nz?ri – inclusiv marketingul ?i v?nzarea propriu?zis?. Mul?i oameni consider? comer?ul electronic ca fiind orice tranzac?ie comercial? condus? electronic pentru cump?rarea unor produse cum ar fi c?r?i, CD-uri, bilete de c?l?torie ?i altele. Dar, comer?ul electronic are, ?n sens larg, un impact mult mai profund asupra evolu?iei afacerilor ?i cuprinde, ?n fapt, nu numai noile achizi?ii comerciale ci ?i totalitatea activit??ilor care sus?in obiectivele de marketing ale unei firme ?i care pot include, spre exemplu, publicitate, v?nz?ri, pl??i, activit??i post?v?nzare, servicii c?tre clien?i, etc.

De ce e-commerce?

Pentru c?, comer?ul electronic d? posibilitatea firmelor s? devin? mai eficiente ?i mai flexibile ?n modul intern de func?ionare, s? conlucreze mai str?ns cu furnizorii ?i s? devin? mai atente fa?? de nevoile ?i a?tept?rile clien?ilor. Permite companiilor s? selecteze cei mai buni furnizori, indiferent de localizarea lor geografic? ?i s? v?nd? unei pie?e globale.

Aceast? evolu?ie are un impact major asupra economiei, ?n ceea ce prive?te crearea de noi ?ntreprinderi, diversificarea celor existente ?i, ?n special, asupra poten?ialului pie?ei for?ei de munc? ?i a gradului de ocupare a acesteia ?n viitor.

Dimensiunea economic? a comer?ului electronic

Tranzac?ionarea electronic? a m?rfurilor ?i serviciilor constituie o extensie a comer?ului actual. Se ob?ine astfel o eficien?? sporit?, ?n sensul reducerii costurilor ?i ?n ceea ce prive?te efectul marketingului, ?mbun?t??indu-se rela?ia beneficiar-client. Comer?ul electronic faciliteaz? ?i cooperarea ?ntre firme: reduce costurile de marketing ?i de livrare, sus?ine strategia de marketing a firmei ?i ofer? acces pe noi pie?e. ?n viitorul apropiat, comer?ul electronic va avea un impact puternic asupra competitivit??ii firmelor. Mai mult, comer?ul electronic nu este restric?ionat de frontierele statelor, dar depinde de existen?a sau inexisten?a re?elelor de calculatoare ?i a infrastructurii bancare care s? permit? efectuarea pl??ilor prin Internet. Comer?ul electronic permite chiar ?i celor mai mici furnizori, indiferent de provenien?a lor geografic?, s? fie omniprezen?i ?i s? fac? afaceri ?n ?ntreaga lume. Comer?ul electronic influen?eaz? pozitiv nu numai activitatea ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii, dar vine?i ?n sprijinul clien?ilor, oferindu-le nenum?rate op?iuni.

Gradul de siguran?? oferit de comer?ul electronic clien?ilor ?i comercian?ilor

At?t clien?ii c?t ?i firmele sunt foarte preocupate de diferitele incertitudini legate de comer?ul electronic. Se constat? lipsa de ?ncredere ?n ceea ce prive?te securitatea datelor personale ?n timpul transferurilor ?n cadrul tranzac?iilor electronice. Clien?ii sunt ?nc? ne?ncrez?tori, dar exper?ii sunt de p?rere c? tranzac?iile ?n comer?ul electronic au un grad mai mare de siguran?? dec?t banalele cump?r?turi efectuate prin cardul de credit.

I.2 Avantaje ?i dezavantaje ale comer?ului electronic

Necesitatea comer?ului electronic

Comertulelectronic este elementul de baz? al noii economii, iar Internetul reprezint? principalul mediu prin care acesta ??i face sim?it? prezen?a.

?n ceea ce prive?te avantajele utiliz?rii comer?ului electronic, acestea pot fi analizate din trei puncte de vedere: al companiei, al consumatorului ?i al societ??ii.

Avantajele companiei

-extinderea zonelor de activitate pentru pie?ele na?ionale ?i interna?ionale - cu un capital minim, o companie poate rapid ?i u?or s?-?i localizeze clien?ii, furnizorii potrivi?i ?i cei mai buni parteneri de afaceri din lume;

-cre?terea vitezei de comunicare;

-?mbun?t??irea eficien?ei (datele sunt ?n format electronic, reduc?nd astfel, de exemplu, erorile de tastare);

-reducerea inventarului ?i a managementului stocurilor;

-reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului ?i primirea produselor/serviciilor;

-reducerea unor costuri de creare, procesare, distribu?ie, stocare, reg?sire a informa?iilor bazate pe h?rtii (prin e-mail se reduc costuri privind mesageria, iar Electronic Data Interchange determin? reducerea stocurilor ?i costurilor legate de ciclul de cump?rare);

-?nt?rirea rela?iilor cu furnizorii ?i clien?ii (site-ul Web con?ine informa?ii actualizate, utile tuturor p?r?ilor, iar Electronic Data Interchange implic? o str?ns? leg?tur? a partenerilor pentru stabilirea standardelor de comunicare);

-o cale rapid? ?i modern? de furnizare a informa?iilor despre companie (prin paginile de Web);

-canale alternative de v?nzare (prin Web).

Avantajele cump?r?torului

-efectuarea rapid? de cump?raturi sau alte tranzac?ii la orice or?, ?n orice zi;

-c?utare rapid? de produse ?i servicii, cu posibilit??i de comparare a pre?urilor ?i calit??ilor potrivite;

-transport rapid a produselor, mai ales al celor digitale;

-permite participarea clien?ilor la licita?ii virtuale, la reuniuni electronice din comunit??ile virtuale, unde au loc schimb de idei, de experien?e;

-comoditate sporit?;

-faciliteaz? competi?ia, av?nd ca rezultat reduceri substan?iale.

Avantajele comerciantului ?n urma introducerii comer?ului electronic sunt:

-atragerea de noi clien?i prin intermediul unui nou canal de distribu?ie;

-permite persoanelor angajate s? lucreze de acas?, reduc?ndu-se astfel traficul ?i poluarea;

-permite ca unele m?rfuri s? fie v?ndute la pre?uri mai mici, astfel ?nc?t ?i oamenii cu venituri mai mici s? poat? cump?ra mai mult, ridic?ndu-le standardul de via??;

-permite oamenilor din lumea a treia ?i a celor din zonele rurale s? aib? acces la produse ?i servicii, care altfel nu le-ar fi fost accesibile;

-faciliteaz? furnizarea de servicii publice, cum ar fi s?n?tatea, educa?ia, distribuirea serviciilor sociale ale guvernelor la un cost redus ?i cu o calitate ?mbun?t??it?.

Avantaje generale ale comer?ului electronic:

-Internet-ul, mediul prin care comer?ul electronic se realizeaz?, este omniprezent, accesibil ?i ieftin;

-accesul la resursele oferite de comer?ul electronic se poate face printr-o gam? larg? de tehnologii (calculatoare, PDA-uri, telefoane mobile, televiziune digital?, cabine telefonice);

-este redus timpul dedicat cump?r?turilor;

-pot fi adaptate schemele de pl??i bazate pe card, deja existente;

-nu exist? limit?ri geografice;

-intermediarii pot fi elimina?i din lan?ul de aprovizionare;

-stocurile pot fi minimizate sau chiar eliminate prin procese de produc?ie ?just-in-time”.

?n ceea ce prive?te aspectele critice ale dezvolt?rii comer?ului electronic putem s? men?ion?m:

-securitatea;

-acceptarea noilor modalit??i de plat? (bani electronici/digitali);

-infrastructura adecvat? de telecomunica?ii - insuficien?a l?rgimii de band?;

-costurile investi?iei;

-cadrul legal ?i normativ: cadrul fiscal, drepturile asupra propriet??ii, protec?ia datelor consumatorului;

-aspecte lingvistice ?i culturale;

-dificultatea de integrare a Internet-ului ?i a software-ului de comer? electronic cu unele aplica?ii ?i baze de date;

-unele produse software de comer? electronic nu se potrivesc cu unele sisteme hardware ?i sisteme de operare;

-imposibilitatea de a atinge obiectele sau de a ?mirosi” online pentru clien?i;

-insuficien?a suportului de service – de exemplu, exper?i pentru taxele de comer? electronic sau evaluatori de calitate sunt rari, centre de copyright pentru tranzac?iile de comer? electronic nu exist?;

-accesul la Internet este ?nc? scump pentru unii poten?iali clien?i;

-?n multe domenii de activitate nu sunt suficien?i cump?r?tori ?i ofertan?i pentru a avea opera?ii profitabile de comer? electronic;

?n practic?, motivele pentru care o companie dore?te s? se lanseze ?n comer?ul electronic pe Internet sunt urm?toarele:

üposibilitatea de a-?i l?rgi clientela: pe Internet, orice companie poate avea o prezen?? global?, beneficiind de clien?i din toat? lumea. De exemplu, oricine este conectat la Internet poate vizita paginile Web ale unei companii, indiferent de localizarea geografic? a utilizatorului.

üreduceri drastice ale costurilor pentru distribu?ie ?i servicii pentru clien?i: utilizarea Internet-ului duce la sc?derea semnificativ? costurilor, cu toate c? prezen?a pe Internet implic? unele costuri ini?iale, care difer? ?n func?ie de serviciile dorite (e?mail, Web etc.), dar acestea se amortizeaz? relativ repede. De exemplu, trimiterea prin po?t? a unei bro?uri de prezentare a produselor implic? un cost cu mult mai mare dec?t cel al trimiterii bro?urii ?n format electronic prin e-mail sau cel al plas?rii acesteia pe un site Web. Un alt avantaj al costurilor mici de distribu?ie este posibilitatea de a distribui mult mai mult? informa?ie ?i actualizarea rapid? a acesteia.

Avantajele men?ionate mai sus decurg ?n principal din caracteristicile tehnice ?i economice ale Internetului (interoperabilitatea, caracterul global, WWW, costurile sc?zute de conectare la Internet, u?urin?a de utilizare a browser?elor Web).

I.3 Modele de afaceri ?n comer?ul electronic

Comer?ul electronic este r?sp?ndit ast?zi ?n diferite forme ?i sub diferite modele. Modelele de afaceri ?n comer?ul electronic (vezi figura 1.1) pot fi clasificate astfel:

§func?ie de natura tranzac?iei, astfel:

- Business-to-Business (B2B)

- Business-to-Consumer (B2C)

- Consumer-to-Consumer (C2C)

- Business-to-Guvern (B2G)

§func?ie de tipul tehnologiei folosite

- Peer-to-Peer (P2P)

- Mobile Commerce (M-commerce)

Figura 1.1: Modele de afaceri ?n comer?ul electronic

Modelul Business-to-business (B2B - companie la companie)




Modelul B2B este forma cea mai r?sp?ndit? a comer?ului electronic, aflat? ?n continu? dezvoltare (vezi figura 1.2) ?i include tranzac?ii electronice ?ntre organiza?ii ?i tranzac?ii de tip IOS (Interorganizational Information Systems). Tipurile de sisteme interorganiza?ii (IOS) pot fi: interschimbarea electronic? a datelor EDI prin VAN-uri (Value Added Network), transfer electronic de fonduri EFT, Extranet-uri conectate securizat prin Internet, formulare electronice, mesaje integrate care combin? EDI, po?ta electronic? ?i formularele electronice, baze de date partajate ?ntre Extranet-uri, managementul lan?ului de aprovizionare;

Figura 1.2: Evolu?ia comer?ului electronic B2B

Acest tip de aplica?ie este focalizat pe utilizarea Internetului ?i/sau Extranetului pentru valorificarea poten?ialului partenerilor de afaceri ?i transformarea rela?iilor inter-organiza?ii. Internet-ul reprezint? mediul cel mai ieftin, din punct de vedere economic, pentru B2B, permi??nd companiilor s? se conecteze, f?r? implement?ri adi?ionale de re?ea.

Principalele avantaje introduse de B2B, a c?rei topologie este prezentat? ?n figura 1.3, sunt reprezentate de sc?derea costurilor m?rfurilor, reducerea inventarelor, cre?terea eficien?ei logisticii, cre?terea v?nz?rilor, sc?derea costurilor de v?nzare ?i marketing.

Aplica?iile de tip B2B ?ntre?in noi tipuri de rela?ii ?ntre organiza?ii, cum ar fi:

? automatizarea, se automatizeaz? schimbul de informa?ii ?ntre afaceri;

? colabararea, prin partajarea informa?iei ?i a cuno?tin?elor ?ntre afaceri pentru ob?inerea unui beneficiu reciproc.


Figura 1.3: Topologia unei aplica?ii B2B

Exemple de implement?ri B2B:

Model de afacere

Exemple

Descriere

Model de venituri

(1) NET MARKETPLACES

E-Distributor

www.Grainger.com

www.FindMRO.com

www.Staples.com

www.geae.com

Versiuni online ale magazinelor en?gros ?i/sau en?detailapar?in?nd unei singure firme

V?nzare de bunuri

E-Procurement

www.Ariba.com

www.CommerceOne.com

O singur? firm? care creeaz? pie?e digitale ?n care mii de v?nz?tori ?i cump?r?tori realizeaz? tranzac?ii indirecte

Taxe pentru servicii de creare a pie?ei ?i management al stocurilor

Exchanges (B2B Hubs)

www.exchange.eSteel.com

www.IMX.com

Pie?e digitale individuale pentru intr?ri directe

Taxe ?i comisioane pe tranzac?ii

Consor?ii industriale

www.Covisint.com

www.Sciquest.com

www.Pasticsnet.com

Pie?e digitale de?inute de ramurile industriale deschise pentru a selecta furnizorii

Taxe ?i comisioane pe tranzac?ii

(2) Re?ele industriale private

Re?ele ale unei singure firme

Wal-Mart

Procter & Gamble

DaimlerChrysler

Ford Motor Co.

Re?ele de?inute de companii ?i folosite pentru a coordona lan?ul de aprovizionare, cu un num?r limitat de parteneri

Costuri suportate de proprietarul re?elei ?i recuperate prin eficien?a produc?iei ?i distribu?iei

Re?ele ale ramurilor industriale

Nistevo Inc.

GlobalInetxchange.com

www.UCCnet.org

Re?ele de?inute de anumite ramuri ale industriei folosite pentru a stabili standarde, coordonarea furnizorilor ?i logisticii pentru industrie

Contribu?ii de la membrii firmelor respective ?i recuperate prin produc?ie ?i eficien?a distribu?iei; taxe pentru tranzac?ii ?i servicii






Tabelul 1.1 - Exemple de implement?ri B2B

Modelul Business-to-consumer (B2C) – se refer? la tranzac?iile cu am?nuntul c?tre cump?r?tori individuali ?i se bucur? de un real succes ?n ultima perioad? (vezi figura 1.4). Acest model este asem?n?tor cu cel de B2B deoarece companiile pot realiza v?nz?ri cu am?nuntul unor clien?i sau en-gross unor companii. ?n momentul de fa?? sunt multe companii care sunt reprezentate ?n ambele modele de comer? electronic, cum ar fi de exemplu Amazon, Dell Computers, Barnes &Noble, Wal-Mart Online.




Figura 1.4: Evolu?ia comer?ului electronic B2C

Topologia aplica?iilor B2C este prezentat? ?n figurile de mai jos:




Figura 1.5: Topologia unei aplica?ii B2C

Exemple B2C

Model de afacere

Destina?ie

Exemple

Descriere

Model de venituri

Portal

General?

www.yahoo.com

www.AOL.com

www.MSN.com

Ofer? un pachet integrat deservicii de con?inut ?i c?utare, ?tiri, e-mail, chat, desc?rcare muzic?, calendare, etc. ?n aceste cazuri veniturile sunt ob?inute din publicitate, taxe pentru abonament, taxe pentru tranzac?ii

Publicitate, taxe de subscriere, taxe pe tranzac?ie

E-tailer

Specializat?

www.sailnet.com

Ofer? servicii ?i produse pie?elor (marketspace) specializate

Publicitate, taxe de subscriere, taxe pe tranzac?ie

Comer? virtual

www.amazon.com

Versiunea online a magazinelor cu am?nuntul, ?n care clien?ii pot cump?ra la orice or? din zi ?i din noapte f?r? a-?i p?r?si casa sau biroul

V?nzare de bunuri

Clicks and Bricks

www.Wal-Mart.com

www.sears.com

Canal de distribu?ie online pentru o companie care are ?i magazine fizice

V?nzare de bunuri

Catalog v?nz?tor

www.LandsEnd.com

www.LLBean.com

Versiunea online a unui catalog distribuit prin po?t?

V?nzare de bunuri

Produc?tor

www.Dell.com

www.Hp.com

V?nzare de bunuri

Furnizor de con?inut

www.WSJ.com

www.Sportsline.com

www.CNN.com

www.ESPN.com

Furnizor de informa?ie, cum ar fi ziare, site-uri de sport, ?i alte surse online care ofer? clien?ilor ?tiri actualizate, informa?ii de interes ?i/sau informa?ii despre v?nz?ri

Publicitate, taxe de subscriere

Broker de tranzac?ii

www.E-trade.com

www.Expedia.com

www.Monster.com

www.Hotels.com

www.Orbitz.com

Procesoare ale tranzac?iilor de v?nzare online, cum ar fi de exemplu brokeri de stocuri ?i agen?i de c?l?torii, care m?resc productivitatea clien?ilor prin ajutorul oferit acestora (de a realiza lucrurile rapid ?i ieftin)

Taxe pe tranzac?ii

Creator de pie?e

Licita?ii

www.Ebay.com

www.priceline.com

www.Amazon.com

www.ricardo.de

Afaceri bazate pe Web care folosesc tehnologia Internet pentru a crea pie?e care pun la un loc cump?r?torii ?i v?nz?torii

Taxe pe tranzac?ii

Furnizor de servicii

www.MyBconsulting.com

www.Lawinfo.com

Companii care fac bani prin v?nzarea a unor servicii utilizatorilor

V?nz?ri de servicii

Furnizori pentru comunit??i

www.About.com

www.NetNoir.com

www.Oxygen.com

www.Epinions.com

Site-uri ?n care persoane individuale cu interese particulare

Tabelul 1.2 - Exemple de afaceri B2C

Modelul Consumer-to-consumer (C2C) – model ?n care consumatorii v?nd direct consumatorilor. Exemplu: persoane care v?nd propriet??i, case, ma?ini ale lor, cei care folosesc www.classifield2000.com pentru v?nz?ri, reclama pe Internet/Intranet-ul companiei pentru serviciile proprii individului, v?nz?ri de cuno?tin?e, expertize, licita?ii individuale;

Exemple C2Cwww.ebay.com, www.half.com.

CAPITOLUL II

Impactul comer?ului electronic asupra lumii afacerilor

II.1 Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a ap?rut prin anii 60 ?i poate fi considerat str?mo?ul Comer?ului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI ofer? societ??ilor comerciale posibilitatea s? schimbe documente de afaceri?ntr-o forma standard, utiliz?nd mijloace electronice pentru prelucrarea ?i transmiterea acestora. ?n acela?i timp b?ncile utilizeaz? re?ele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT - Electronic Funds Transfer). Recent, odat? cu cre?terea accesibilit??ii la Internet, EC a captat interesul consumatorilor individuali ?i al societ??ilor comerciale de orice m?rime ?i preocup?ri. Mai mult dec?t at?t, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbe?te tot mai des de Economia Digitala (DE - Digital Economy). Ideea de baza este c? prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cuno?tin?e pe l?ng? simpla v?nzare/cump?rare de produse ?i servicii. Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utiliz?nd pentru comunicare Internet, Intranet sau alte re?ele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce ?n ce mai utilizat pentru Comer?ul Electronic. Internetul are o acoperire globala ?i este prin excelen?? descentralizat. Are o structur? ierarhic? cu nuclee de mare viteza (?ntre 155 Mbps ?i 2,5 Gbps) ?n jurul c?rora "cresc" re?ele regionale ?i individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de baz? ale economiei globale, inclusiv de infrastructura re?elelor de comunica?ii. Cele mai noi realiz?ri tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protec?iei datelor, cre?terea disponibilit??ii ?i a accesibilit??ii, interfa?? multimedia evoluat? etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.

Declara?ia comun? Uniunea Europeana - Statele Unite privind comer?ul electronic scoate ?n eviden?? rolul comer?ului electronic global ?n dezvoltarea economiei mondiale ?n secolul XXI. Se subliniaz?, de asemenea, rolul pe care acesta ?l va avea ?n dinamizarea ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii: "In particular, micile companii vor fi capabile s? ob?in? un acces f?r? precedent la pie?ele mondiale cu pre?uri reduse, iar consumatorii vor fi capabili s? aleag? dintr-o gama tot mai larga de produse ?i servicii. Comer?ul electronic va antrena productivitatea ?n toate sectoarele economiei noastre, va ?ncuraja mai departe at?t comer?ul de bunuri ?i servicii, c?t ?i investi?iile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing ?i v?nzare, noi fluxuri de venituri ?i, ceea ce este mai important, noi slujbe.

II.2Modele financiar-tranzac?ionale ?n comer?ul electronic. Internetul a devenit un canal de comer? cu o putere incontestabil? ?n a facilita ?i cre?te v?nz?rile unei game din ce ?n ce mai largi de produse ?i servicii. Intr-un raport recent al companiei Ernst & Young (1998) se arat? c? peste 32% din consumatorii c?rora Internetul le este accesibil ?l utilizeaz? ?i pentru cump?r?turi. Comer?ul electronic se refer? la desf??urarea activit??ilor specifice mediului de afaceri utiliz?nd ?n special mijloace electronice (re?ele de calculatoare)?ntr-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informa?ii de afaceri. ?n comer?ul electronic informa?ia circul? direct?ntre agen?ii implica?i ?n afacere (v?nz?tor, cump?r?tor, banc?, transportator, agent de service), f?r? a mai utiliza suportul h?rtie (imprimant? sau fax).

II.3 Strategiile pentru Electronic Commerce. Conceptul de valoare virtual? este foarte important pentru EC, ?ntruc?t ofer? posibilitatea introducerii de informa?ii digitale ?n procesele uzuale care apar ?n derularea activit??ilor de afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor EC este de a identifica ?i de a ?ncuraja utilizatorii de informa?ii prin Internet, oferindu-le suportul necesar. EC ofer? posibilitatea de a conduce o afacere?ntr-o maniera flexibil?, care s? poat? beneficia de diferite oportunit??i, pe m?sur? ce acestea apar. Trebuie avut ?ns? ?n vedere c? introducerea EC?ntr-o activitate de afaceri necesit? unele schimb?ri ?n modul de structurare, derulare ?i urm?rire a activit??ilor. Utilizarea tehnicilor multimedia faciliteaz? includerea unor detalii sau adaptarea formelor de prezentare a informa?iei prelucrate. Forma de prezentare a informa?iei cap?t? o importan?? la fel de mare ca ?i con?inutul. Internetul permite schimbul de informa?ii ?n ambele sensuri, f?r? limite de timp ?i spa?iu.

Pia?a electronica de cump?r?tori ?i v?nz?tori. Internetul ofer? o serie de tehnologii pentru realizarea unor servicii de comunicare?ntre grupuri de interese: BBS-uri, servicii de conversa?ie (chat), conferin?e multimedia. Crearea unei pie?e electronice interactive presupune renun?area complet? la h?rtie ?i imprimant? ?i trecerea ?ntregii activit??i pe suport electronic. O modalitate adecvat? de realizare a acestui deziderat este utilizarea Web-ului ca suport pentru servicii de grup, cum ar fi: Centre de Afaceri care ofer? un prim nivel de suport pentru firmele care vor s? adere la EC; leg?turi c?tre paginile proprii ale utilizatorilor Centrului de Afaceri; cataloage interactive de produse pentru rev?nz?tori ?i distribuitori; suport tehnic pentru ace?tia. Scopul este de a integra multiplele surse de informa?ii despre produse, servicii, firme ?i asocia?ii pentru a oferi un server unic, interactiv, de resurse pentru EC. Informa?ia digital?, ca piatr? de temelie pentru economia digital?, furnizeaz? infrastructura de comunica?ie pentru controlul proceselor de produc?ie ?i distribu?ie a bunurilor, fie c? sunt obiecte fizice sau servicii. Prin utilizarea tehnologiilor Web se poate realiza o leg?tur? str?ns??ntre produc?tori ?i distribuitori prin simplificarea comenzilor, inventar ?i oferte actualizate, prezentarea produselor. Distribuitorii la radul lor pot da utilizatorilor lor acces controlat prin parole de acces, la diferite niveluri din baza de date "online".

II.4 Suport tehnic "on-line" pentru clien?i. Suportul tehnic oferit clien?ilor este important at?t pentru cre?terea calit??ii produselor ?i serviciilor, c?t ?i pentru cre?terea reputa?iei firmei. Pe l?ng? asigurarea unei reac?ii foarte utile dinspre clien?i, suportul tehnic poate fi ?i o surs? de venituri.

Sistemele actuale de comunicare interactiva prin Web permit oric?rui client s? transmit? (de exemplu prin completarea unui formular) cererea de suport ?i s? consulte interactiv ?ntreb?ri ?i r?spunsuri care eventual vor oferi imediat o solu?ie la problema sa.

Manipularea banilor prin Internet. Nivelul curent de securitate ?n Internet/Intranets permite utilizarea lor pentru efectuarea pl??ilor prin transferuri valutare. Multe dintre procedeele utilizate ?n pl??i electronice prin Internet sunt similare celor utilizate?ntr-un punct de v?nzare obi?nuit. Diferen?a principal? este c? ?n cazul EC totul decurge prin Internet utiliz?nd servicii Web ?i alte servicii de transmisii digitale de date. Cerin?ele sunt similare celor din sistemele clasice: autentificare ?i autorizare, confiden?ialitate, siguran??. ?n continuare vor fi prezentate c?teva metode de efectuare a pl??ilor electronice care satisfac aceste cerin?e.

II.5Plata prin carte de credit. Sistemul de c?r?i de credit a fost creat cu inten?ia de a-i permite cump?r?torului sa-si satisfac? imediat dorin?a de cump?rare de bunuri ?i servicii. Prin cartea de credit riscul este transferat de la v?nz?tor la institu?ia financiara care a emis cartea de credit. Cump?r?torul prezint? v?nz?torului cartea de credit. V?nz?torul trimite num?rul c?r?ii de credit ?i detaliile tranzac?iei la un sistem de autorizare. Acesta fie autorizeaz? direct tranzac?ia, fie o direc?ioneaz? la banca emitent? a c?r?ii de credit, pentru aprobare. Periodic (de exemplu, zilnic) v?nz?torul trimite detaliile tranzac?iilor aprobate c?tre banca sa. Aceste informa?ii sunt trimise la asocia?ia emiten?ilor de c?r?i de credit dup? ce au fost procesate tranzac?iile pentru care banca respectiva este ?i colectoare ?i emitatoare de carte de credit.La sf?r?itul lunii, consumatorul prime?te facturile pe care trebuie s? le achite, altfel va pl?ti dob?nda pentru creditul acordat de banca ce a emis cartea de credit.

II.6 Plata prin CyberCash. Pentru a efectua pl?ti prin CyberCash, consumatorul are nevoie de un software care simuleaz? "portofelul", face criptarea mesajelor ?i memoreaz? tranzac?iile. Ca ?i portofelul obi?nuit, acest portofel-software poate ?nregistra mai multe c?r?i de credit. V?nz?torul are un software similar. Utiliz?nd un navigator Web, consumatorul selecteaz? ce vrea s? cumpere.Serverul v?nz?torului trimite "portofelului-software" o cerere de plata semnata prin care da detalii despre cump?r?tur? ?i transmite tipul c?r?ilor de credit acceptate. "Portofelul" deschide o fereastr? ?i afi?eaz? suma ?i lista c?r?ilor de credit disponibile pentru selec?ie. "Portofelul" trimite un mesaj criptat ?i semnat cu num?rul c?r?ii de credit ?i detalii privind tranzac?ia ?i acceptarea pl??ii. Serverul v?nz?torului trimite acest mesaj ?mpreuna cu un mesaj propriu semnat ?i criptat c?tre Gateway. Aici mesajele sunt decriptate ?i comparate, iar dac? se potrivesc, se trimite o cerere de autorizare conven?ionala. Re?ntoarce un r?spuns spre v?nz?torul care trimite un r?spuns "carte de credit" c?tre software-ul portofel. Gateway-ul este operat de un agent al b?ncii colectoare a vanzatorului. In mod similar cu schemele prezentate mai sus s-au dezvoltat ?i alte protocoale pentru efectuarea pl??ilor electronice, bazate pe alte secven?e de mesaje ?ntre acelea?i entit??i.

II.7 Plata prin "Smart Card". Smart Card este ?n esen?? ?nlocuitorul portofelului obi?nuit. Tot con?inutul unui portofel actual (acte, c?r?i de credit, bani ghea??) va fi ?nlocuit de una sau mai multe Smart Card-uri. Din punct de vedere fizic, Smart Card arata?ca o carte de credit cu unul sau mai multe microcircuite de tip "microcontroller"-e ?nglobate. O cartela inteligent? (Smart Card) poate p?stra de 10 - 100 ori mai multe informa?ii dec?t o cartela magnetica, fiind totodat? mult mai sigur?. Conectat? la un terminal de citire/scriere, Smart Card poate efectua func?ii complexe de luare a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda. Deci beneficiile oferite de Smart Card sunt: siguran?a, capabilit??i active antifraud?, flexibilitate ?n aplica?ii, posibilitatea de validare "off-line". De asemenea, Smart Card poate fi combinat? cu date biomotrice – amprenta digitala, geometria m?inii, amprenta vocala etc., pentru a-?i identifica ?n mod unic proprietarul. Exista deja multe aplica?ii ?n telefonie celular? (GSM), acces Internet, aplica?ii financiare. Pentru a efectua opera?ii cu Smart Card, aceasta se introduce?ntr-un dispozitiv de citire/scriere care poate fi cu contact sau f?r? contact. Acest cititor poate fi sub forma unui portofel ce poate comunica cu alt portofel similar sau cu banca, pentru efectuarea de transferuri multivalutare. Astfel, Smart Card memoreaz? direct echivalentul digital al sumelor de bani ?n loc s? indice un cont la banc? sau un credit acordat de banc?. C?nd o astfel de cartela este utilizat? pentru a cump?ra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat v?nz?torului ?i apoi mai departe spre o institu?ie financiara. Smart Card poate fi re?nc?rcabil? sau nu. ?n acest ultim caz cartela se arunc? atunci c?nd suma ?nscrisa ?n ea a fost epuizat?.

CAPITOLUL III

Interferente comert clasic

comert electronic – Analiza comparativa

a tehnologiilor comerciale

Atributele proiect?rii tehnologiilor comerciale. Pentru a atrage consumatorii, magazinul trebuie s? proiecteze o anumit? imagine func?ional? ?i psihologic? ?n r?ndul clien?ilor, ?ndeosebi a pie?ei ?int?.

Dependent? ?n mod prioritar de ambian??, imaginea magazinului este conferit? ?n

acela?i timp de reputa?ia sa, amplasament , asortiment de m?rfuri , gama serviciilor oferite, politica de pre? ?i activit??ile promo?ionale. Toate aceste atribute,recunoscute ?i reg?site de consumatori ?n imaginea magazinului, sunt reunite ?n cadrul mix-ului comer?ului cu am?nuntul.

Particularizare a mix-ului de marketing la nivelul sectorului comercial, "the

retailing-mix", men?ine trei dintre componentele fundamentale ale conceptului

ini?ial - produs, pre?, promovare, ?nlocuind doar distribu?ia, ce reprezint? de altfel

?nsu?i domeniul de activitate al punctului de v?nzare, cu amplasarea.

?n acest context, proiectarea tehnologiilor comerciale se bazeaz? pe identificarea ?i particularizarea elementelor marketingului mix al comer?ului cu am?nuntul corespunz?tor imaginii pie?ei ?int?, obiective a c?ror necesitate se men?ine ?i ?n cadrul comer?ului electronic.

Prima etap? a fundament?rii tehnologiilor comerciale, at?t pentru mediul fizic, c?t ?i pentru cel virtual, vizeaz? stabilirea formei de comer? care va constitui

obiectul proiect?rii. ?n cadrul comer?ului tradi?ional se poate opta pentru comer? cu am?nuntul, comer? cu ridicata sau comer? integrat, ?n timp ce ?n comer?ul electronic proiectarea poate viza magazinul electronic (e-shop), aprovizionarea electronic? (eprocurement), magazinul universal electronic (e-mail), pia?a unui ter? (3rd party marketplace), comunit??ile virtuale (virtual communities), furnizorii de servicii cu valoare pentru canalele de comer? electronic (value chain service provider), platformele de colaborare sau brokeraj-ul de informa?ii ?i alte servicii.

Indiferent de forma de comer? adoptat?, principalele componente ale proiect?rii tehnologiilor comerciale, reprezent?nd ?n acela?i timp ?i aspectele prioritare ale analizei comparative comer? clasic/comer? electronic sunt amplasamentul, design-u exterior ?i interior, amenajarea, etalarea m?rfurilor,tehnologia transportului comercial ?i intern, tehnologia ambalajelor, tehnologia aprovizion?rii, depozit?ri, v?nz?rii, ?i prest?rilor de servicii, tehnologia ?ncas?rilor,

pl??ilor ?i decont?rilor.

III.1 Studierea amplasamentului - comer? clasic versus comer? electronic

Primele aspecte care trebuie luate ?n considerare la alegerea amplasamentului ?n comer?ul tradi?ional vizeaz? studierea caracteristicilor zonei ?n care urmeaz? a fi amplasat magazinul, analizarea oportunit??ii amplas?rii ?ntr-un anumit tip de centru comercial (de proximitate, de cartier sau principal), ?i evaluarea poten?ialelor amplasamente ?n care s-ar putea realiza respective implantare. ?n cadrul comer?ului electronic asemenea deziderate sunt mult mai pu?in semnificative, ?n mod eronat put?ndu-se considera chiar c? amplasamentului ?i revine un rol relativ minor. Cu toate acestea, localizarea ?n cadrul comer?ului electronic poate fi analizat? ?n func?ie de urm?toarele aspecte:

a) Identificarea amplasamentelor de v?nzare optime pentru comer?ul tradi?ional, un exemplu ?n acest sens constituindu-l utilizarea tehnicilor de geomarketing.

Geomarketingul reprezint? o tehnic? de segmentare spa?ial? a unei pie?e bazat? pe studierea caracteristicilor zonelor comerciale ?i ale popula?iei care are

domiciliul ?n perimetrul pie?ei analizate ?n vederea ajust?rii asortimentului ?i merchandising-ului punctelor de v?nzare corespunz?tor dorin?elor clien?ilor.

Aceast? tehnic? se bazeaz? pe prelucrarea informa?iilor oferite de sisteme clasice de gestiune a B?ncilor de date ale firmelor ?i pie?elor acestora, precum ?i pe sisteme de informare geografic? care dispun de date de caracterizare ?n detaliu a zonelor urbane.

b)"Localizare" / g?zduire pe server propriu sau utilizarea unor furnizori de servicii de g?zduire. Prin utilizarea furnizorilor de servicii care ?i g?zduiesc pe platforma de comer? electronic, firmele interesate ?n implementarea unui magazine virtual pot alege una dintre urm?toarele variante:

? existen?a unui site unic de Web, caz ?n care clientul de?ine un site pe un server si poate avea un URL (Uniform Resource Locator) unic. ?n acest caz, tranzac?iile suntoff-line, exist?nd ?ns? posibilitatea utiliz?rii po?tei electronice (e-mail);

? existen?a unei pagini unice de prezentare a magazinului virtual, caz ?n care clientul de?ine un singur magazin virtual pe un singur server al gazdei. Pagina de

prezentare a magazinului virtual are un URL unic ?i dispune de o baz? de date;

? Mall, este varianta corespunz?tor c?reia clientul dispune de mai multe pagini de

prezentare de magazine virtuale ?ntr-un mediu mall la aceea?i adres? de URL ?i

baz? de date;

? Multihome, localizeaz? mai multe pagini de prezentare de magazine virtuale pe un server, fiecare dispun?nd de propria adres? de URL, baz? de date, formulare

necesare efectu?rii tranzac?iilor etc.;

? Prezentarea de produse on-site si server de tranzac?ionare on-site se caracterizeaz? prin faptul c? paginile de prezentare pentru magazinele virtuale f?r? baze de date sunt g?zduite ?ntr-o configura?ie multihome cu tranzac?ion?ri realizate de serverul gazd? al comerciantului. Pentru transmiterea informa?iilor necesare tranzac?iilor ?n acela?i mediu, dar c?tre servere separate ale gazdei, crearea acestor site-uri se realizeaz? prin intermediul unui buton de cumparare (buy button);

? Prezentarea de produse off-site si server de tranzac?ionare on-site - g?zduie?te

paginile de prezentare pentru magazine virtuale f?r? baze de date ?n exteriorul

furnizorului de servicii, tranzac?iile fiind realizate de un server la distan?? al gazdei.

Ca ?i ?n varianta precedent?, crearea acestor site-uri se face cu un buton de cump?rare pentru a permite ca produsul ?i informa?iile de tranzac?ionare s? fie trimise c?tre serverul la distan?? al gazdei;

c) Studierea amplasamentelor firmelor de comer? poate fi realizat? ?i prin

intermediul adapt?rii principiilor amplasamentului unit??ilor de comer? tradi?ional

la specificitatea comer?ului electronic.

Principiul intercept?rii se refer? la poten?ialul unui amplasament de a atrage consumatorii care se deplaseaz? de la un loc la altul. Acest proces presupune situarea magazinului pe un drum frecventat, popular pentru pietoni, de exemplu, ?n apropierea parc?rilor auto, sta?iilor de autobuz etc. Interceptarea are la baz? dou? elemente distincte, respectiv o zon? ?surs?”, din care vin consumatorii ?i una ?destina?ie” spre care se ?ndreapt? ace?tia, oricare punct situat ?ntre cele dou? elemente put?nd fi considerat punct de interceptare.

Transpun?nd principiul intercept?rii ?n comer?ul electronic se poate avea ?n vedere ?n special pozi?ionarea leg?turilor c?tre respectiva form? de comer? ?n cadrul zonelor cu trafic intens. ?n str?ns? interdependen?? cu acest proces se afl? utilizarea tehnicilor promo?ionale specifice comer?ului electronic, intensitatea intercept?rii put?nd fi amplificat? prin publicarea adresei Web pe materialele promo?ionale tip?rite (c?r?i de vizit?, foi cu antet), ?nscriere ?n motoare de c?utare, utilizarea programelor afiliate, campanii de bannere, etc.

Principiul accesibilit??ii ?n comer?ul tradi?ional vizeaz? eliminarea din calea consumatorilor a oric?rui obstacol care ar putea s? limiteze traficul ?i v?nz?rile unui magazin. ?ncurajarea consumatorilor s? viziteze un punct de v?nzare sau un centru comercial se poate realiza prin facilitarea accesului ?i intr?rii ?n acestea. O parcare corespunz?toare, absen?a unor obstacole ?n teren, precum ?i topografia zonei pot favoriza op?iunea vizitatorilor pentru anumite centre comerciale, dup? cum locuitorii unor zone aflate ?n apropierea unui anumit punct de v?nzare ?l vor frecventa mai rar dac? se confrunt? cu obstacole, precum sens unic, str?zi ?nguste, ?n unghi, str?mte sau aglomerate, rute mai pu?in accesibile.

Accesibilitatea ?n comer?ul electronic se refer? exclusiv la aspecte de natur? tehnic? viz?nd posibilit??ile de navigare ale oric?rui doritor indiferent de browser-ul utilizat, rezolu?ia sau dimensiunile ecranului, set?rile calculatorului ?i eventuale disfunc?ii ale vederii.

Principiul atrac?iei cumulative se refer? la atragerea consumatorilor ca urmare a influen?elor agregate exercitate de c?tre celelalte unit??i comerciale amplasate ?n centrul de cump?rare. Magazinele care comercializeaz? acelea?i grupe de m?rfuri, tind s? fie amplasate ?n vecin?tate, exist?nd ?n acest mod un sprijin mutual ?n ce prive?te atragerea consumatorilor, ca urmare a preferin?elor lor pentru respectiva grup?, pentru o tehnic? de v?nzare sau merchandising.

?n cadrul comer?ului electronic, atrac?ia cumulativ? poate fi realizat? prin gruparea ?n cadrul unui site comun a mai multor puncte de v?nzare sau utilizarea

variantelor Mall ?i Multihome de implantare a magazinelor (prezentate anterior).

Totodat?, atrac?ia cumulativ? se afl? ?n str?ns? leg?tur? cu principiul intercept?rii,

un magazin virtual put?nd beneficia de atrac?ia exercitat? de alte magazine, ca

urmare a asigur?rii hiperleg?turilor din zonele cu trafic intens.

Principiul compatibilit??ii se refer? la gradul ?n care dou? unit??i comerciale ??i pot interschimba clien?ii, ca urmare a unor factori precum complementaritatea m?rfurilor comercializate sau a pre?urilor practicate ?i a competitivit??ii punctelor de v?nzare de acela?i tip.

De?i se men?ine ?i accep?iunea din cadrul comer?ului clasic, ?n comer?ul electronic acest principiu are ?n vedere ?i compatibilitatea suporturilor ?i sistemelor tehnice utilizate de c?tre partenerii la tranzac?iile virtuale (v?nz?tor-cump?r?tor).

III .2 Design-ul ?i tehnologia amenaj?rii

?n comer?ul clasic ?i electronic

? Elemente de design

O proiectarea eficient? a magazinului, indiferent dac? acesta este un supermarket sau boutique, presupune transformarea atrac?iei vizuale a siglelor, luminilor ?i etal?rilor ?ntr-o efectiv? "tragere" de m?ner a u?ii. Pentru atingerea acestui scop, sunt necesare abord?ri c?t mai ?n detaliu ale design-ului interior ?i mai ales ale celui exterior, precum ?i o corect? cunoa?tere a interdependen?elor

tehnologice, estetice ?i psihologice ale acestora. ?n timp ce pentru magazinul tradi?ional design-ul exterior face parte din identitatea vizual? a punctului de v?nzare, ?n proiectarea tehnologiilor comer?ului virtual poate fi abordat doar design-ul interior, nefiind necesar? o analiz? a aspectelor legate de fa?ad?, copertin?, semnalizare, vitrine ?i sistemul de iluminare exterior.

Ca ?i ?n cazul punctelor de v?nzare clasice, principiile de baz? ale designului ?n comer?ul electronic sunt reprezentate de unitate, ritm, armonie, echilibru, contrast ?i propor?ie, recomand?ndu-se respectarea urm?toarelor cerin?e:

a) men?inerea unit??ii stilistice;

b) armonizarea componentelor site-ului (num?r paragrafe/num?r de imagini etc.);

c) utilizarea unui design adecvat segmentului de pia?? ?int? ?i naturii produselor comercializate;

d) evitarea utiliz?rii barelor de defilare;

e) existen?a unui contrast suficient de mare ?ntre culorile folosite pentru text ?i culoarea fundalului;

f) asigurarea echilibrului ?ntre grafica atractiv? si viteza de ?nc?rcare pe ecran;

g) imagine de calitate a produselor, clar? ?i atractiv?.

?n timp ce design-ul ?n comer?ul tradi?ional se bazeaz? pe estetica ?i func?ionalitatea unor atribute fizice, comer?ul electronic dispune de elemente ?i reguli de design specifice viz?nd dimensiunile paginilor ?i ale caracterelor utilizate, structura site-ului, folosirea spa?iilor goale, a imaginilor animate ?i ale culorilor. De exemplu, armonizarea site-ului presupune ?nc? din faza de proiectare o stabilire clar? a ?n?l?imii, l??imii ?i m?rimii ?n kilobytes a paginilor, iar tipul caracterelor, dimensiunile ?i culoarea acestora trebuie s? fie similare pentru toate paginile. ?n acest sens se recomand? utilizarea fonturilor Times New Roman, Arial, Verdana sau Courier (ultimele conferind o not? de modernitate paginilor Web).

Totodat? este necesar s? se ?in? cont de faptul c? citirea de pe ecranul monitorului se face ?n medie cu 20% mai greu dec?t lecturarea textului tip?rit. Prin urmare, fonturile utilizate trebuie s? fie clare ?i neobositoare, evit?ndu-se scrierea cu majuscule, care confer? senza?ia unei agres?ri vizuale.

Un alt aspect important al design-ului ?n cadrul magazinelor virtuale se refer? la modul de aranjare ?n pagin?, fiind posibil? utilizarea unei structuri lineare care s? permit? trecerea de la un ecran la altul cu ajutorul butoanelor de navigare sau a unei structuri de tip arborescent, care permite alegerea dintr-un ansamblu de subiecte principale care dispun de leg?turi c?tre con?inutul ?n detaliu al acestora. O alt? variant?, hibrid?, const? ?n combinarea variantelor precedente.

Nu ?n ultimul r?nd, este necesar? asigurarea unui contrast ?ntre culoarea utilizat? pentru text ?i culoarea fundalului, pentru asigurarea unei lizibilit??i ridicate. ?n condi?iile ?n care pe Internet sunt disponibile numai 256 de culori, ?n proiectarea design-ului se va ?ine cont de faptul c? imaginea unei firme va ar?ta diferit ?n func?ie de fondurile folosite, rezolu?ia monitorului ?i paleta folosit? de utilizatori.

? Amenajarea obiectivelor comerciale

Principalele etape ale procesului amenaj?rii magazinelor din comer?ul tradi?ional sunt organizarea de ansamblu ?i organizarea interioar? a suprafe?elor comerciale.

a) organizarea de ansamblu vizeaz? stabilirea m?rimii totale a suprafe?ei necesare ?i componentele func?ionale ale acesteia (suprafa?? de v?nzare, suprafe?e auxiliare, suprafe?e cu caracter social ?i administrativ, suprafe?e cu caracter tehnic);

b) organizarea interioar? se refer? la repartizarea spa?iului pe raioane ?i activit??i

de sus?inere a v?nz?rii corespunz?tor unor principii bine delimitate de implantare a raioanelor precum: pozi?ionarea ?n func?ie de grupele de m?rfuri comercializate,

compatibilitatea acestora ?i gradul de noutate al produselor, precum ?i amplasarea raioanelor ?n func?ie de obiectivele promo?ionale ?i ponderea fiec?rui raion la cifra de afaceri total? a magazinului. ?n cadrul acestei etape, un rol important revine stabilirii sistemului de amenajare put?ndu-se opta c?tre sistemul gril?, ?n flux liber, boutique sau alee circular?.

Pentru comer?ul electronic, cele dou? etape men?ionate ?n cadrul comer?ului clasic nu mai necesit? abord?ri de sine–st?t?toare, put?nd fi analizate ?n cadrul unui ansamblu unitar.

Amenajarea ?n comer?ul electronic reflect? machetarea paginii web, proces care reune?te elemente de con?inut, grafic?, leg?turi, sistem de navigare ?i elemente media, ?n proiectarea c?rora se recomand? respectarea urm?toarelor principii :

üstabilirea temei site-ului ?i proiectarea paginii de intrare;

ütransmiterea unor mesaje reprezentative de marketing privind firma, produsele ?i imaginea acestora, eviden?iindu-se aspecte precum profesionalismul, etica, credibilitatea, calitatea, eviden?ierea avantajelor oferite - economie de timp, bani ?i oferirea de bonusuri etc.;

üpersonalizarea site-ului prin logo-uri ?i elemente grafice specifice temei alese evit?ndu-se ?ns? supra?nc?rcarea site-ului, deoarece poate nemul?umi vizitatorii;

ümen?inerea aceluia?i stil de prezentare ?n cadrul paginilor site-ului;

üevitarea supra?nc?rc?rii cu mesaje promo?ionale, raportul optim ?ntre con?inutul de informa?ii ?i cel de reclam? fiind 80/20;

üprevederea site-ului, al?turi de leg?turile hipertext prin cuvinte cu elemente ajut?toare de navigare de dimensiuni reduse pentru a permite o navigare facil?;

üutilizarea unei structuri piramidale a con?inutului: furnizarea la ?nceput a principalelor aspecte incluse ?n site ?i apoi dezvoltarea acestora;

üorganizarea con?inutului ?n sec?iuni bine delimitate.

Av?ndu-se ?n vedere modul de machetare a paginii web, ?n cadrul comer?ului electronic exist? o str?ns? rela?ie de interdependen?? ?ntre design ?i amenajare.

?n principal, se poate opta pentru urm?toarele variante de design: design simplu, nepersonalizat const?nd ?n general din elemente grafice gratuite, design clasic, personalizat, specific imaginii firmei beneficiare pentru a c?rui proiectare este necesar? utilizarea de tehnologii specifice ?i utilizarea unui design deosebit creat prin utilizarea tehnologiilor Macromedia Flash, Corel Draw, Adobe PhotoShop, Adobe Image Ready, Adobe Acrobat, Adobe Ilustrator.

III.3 Tehnologia etal?rii

?n comer?ul tradi?ional, tehnologia etal?rii se axeaz? pe identificarea criteriilor ?i tehnicilor de etalare optime prezent?rii m?rfurilor ?n vitrine ?i ?n interiorul magazinului. ?n func?ie de obiectivele etal?rii (atragerea consumatorilor, impulsionarea v?nz?rilor, prezentarea ofertei), de particularit??ile constructive ?i politica de imagine a magazinelor, se poate opta c?tre una dintre urm?toarele

modalit??i de etalare:

a) ?n interiorul magazinului se poate recurge la o prezentare deschis? a asortimentului, pe vertical?, orizontal? sau mixt?, utiliz?ndu-se diferite tehnici de

etalare, precum: etalarea catalog, documentar?, promo?ional? sau de marc? etc.;

b) pentru prezentarea m?rfurilor ?n vitrine se poate opta c?tre modelul piramidal, ?n trepte, evantai sau ?n zig-zag, prezentarea m?rfurilor prin pozi?ionare la diferite ?n?l?imi, ?n triunghi sau ocuparea ?ntregului spa?iu al vitrinei.

Spre deosebire de comer?ul clasic, indiferent de tehnica utilizat? ?n comer?ul electronic pentru prezentarea produselor, etalarea m?rfurilor necesit? implementarea unei tehnologii specifice – tehnologia shopping cart. Aceasta reprezint? tehnologia prin intermediul c?reia sunt expuse produsele comercializate ?n cadrul unei aplica?ii de comer? electronic. Func?ionarea acestui sistem este condi?ionat? de existen?a unei baze de date care s? asigure o comunicare perfect? v?nz?tor-cump?r?tor.

Sistemul shopping cart furnizeaz? informa?ii cu privire la urm?toarele aspecte:

ü natura produselor comercializate ?i caracteristicile acestuia (detalii tehnice, pre?uri, imagini ale produselor);

ümodul de alegere a tipului ?i cantit??ii de m?rfuri ce urmeaz? a fi achizi?ionat?;

üverificarea ?i ?nregistrarea datelor; calcularea ?i afi?area valorii totale a cump?r?turilor, inclusiv a taxelor de transport.

O aten?ie deosebit? revine stabilirii sistemului de shopping cart ?n situa?ia ?n care magazinul virtual comercializeaz?/prezint? un num?r ridicat de referin?e, caz ?n care se impune prezentarea pentru fiecare produs a unui num?r c?t mai mare de

variabile. ?n consecin??, alegerea sistemului de shopping cart se va face ?n func?ie de categoriile de produse care vor fi prezentate, num?rul total al produselor care vor fi expuse ?i profunzimea sortimentului care va fi expus (m?rimi, culori, m?rci, modele etc). ?n selectarea sistemului de shopping cart este necesar? cunoa?terea aspectelor cu privire la existen?a ?n cadrul sistemului oferit de furnizorul de web hosting a componentelor necesare prezent?rii produsului, estimarea costului pachetului de servicii achizi?ionat ?i analiza poten?ialului firmei de implantare a unui asemenea sistem cu for?e proprii.

?n func?ie de tehnologia shopping cart utilizat?, prezentarea produselor ?n cadrul site-urilor de comer? electronic poate fi realizat? prin intermediul urm?toarelor modalit??i:

a) dezvoltarea unui site in care sunt prezentate produsele, f?r? a se recurge la

elaborarea ampl? a unui catalog gestionat prin intermediul unei baze de date,

situa?ie ?n care tranzac?iile urmeaz? a fi efectuate off-line. De?i un astfel de site

prezint? avantajul elabor?rii facile, cu costuri reduse, el valorific? insuficient

oportunit??ile pe care le ofer? Internet-ul ?n ce prive?te dezvoltarea ?i eficientizarea unei afaceri;

b) presupune prezentarea catalogului de produse/servicii ale firmei incluz?nd descrieri tehnice si comerciale pentru fiecare din pozi?iile din catalog. ?n acest sens este necesar? indexarea cataloagelor de produse ?i ?nso?irea acestora de elemente grafice (grafic? animat?, eventual sunete ?i clipuri publicitare), precum ?i stabilirea Sistemului de Gestiune al Bazelor de Date (SGBD) care va gestiona tranzac?iile off-line sau on-line.

Cea mai obi?nuit? form? de expunere a produselor este pagina simpl? HTML. ?n cazul ?n care num?rul de produse ?i frecven?a cump?r?rii acestora este ridicat? se impun solu?ii mai complexe, divizate ?n principal ?n dou? variante: (a) scripturi Java sau CGI (freeware sau shareware), solu?ie ieftin?, dar pu?in dinamic?, mai greu de instalat ?i ?ntre?inut din punct de vedere al actualiz?rilor, cu posibilit??i limitate de expunere a produselor ?i (b)pachete speciale de aplica?ii oferite de furnizorii de web hosting care ?nl?tur? dezavantajele variantei anterioare ?i furnizeaz? rapoarte complete de urm?rire a clien?ilor.

III.4Echipamente comerciale

Echipamentele comerciale ?n comer?ul tradi?ional, respectiv mobilierul ?i utilajele comerciale sunt diferen?iate ?n func?ie de profilul magazinului ?i variaz? de la gondole liniare cu simpl? ?i dubl? expunere, stendere, stative, stelaje, tonete, mese de prezentare ?i vitrine frigorifice la diferite tipuri de utilaje pentru prelucrarea produselor etc. ?n timp ce majoritatea acestor echipamente sunt vizibile pentru consumatori, fiind componente esen?iale ?n sistemul de amenajare, ?n comer?ul electronic prezen?a acestor echipamente ocup? un loc mult mai redus ?n ce prive?te perceperea lor de consumatori, predomin?nd ?ns? echipamente tehnice, precum calculatoare, modem-uri, servere proprii/gazd? etc.

?n func?ie de modul de prezentare a produselor ?n cadrul paginii web, nu este exclus? ?ns? nici posibilitatea utiliz?rii unor echipamente comerciale standard din comer?ul clasic, cum ar fi stenderele pentru expunerea confec?iilor sau stelajele

pentru ?nc?l??minte.

O categorie aparte a echipamentelor electronice utilizate ?n comer?ul classic o reprezint? terminalele electronice de plat? ?i de punct de v?nzare TPE/POS, dispozitive folosite de comercian?i pentru validarea ?i ?nregistrarea ordinelor de plat? prin card, stocarea ?n memorie a unui num?r ridicat de tranzac?ii ?i comunicarea prin modem cu un centru de autorizare ?i/sau de telecontare.

Terminalele de plat? electronic? pot dispune de una dintre urm?toarele trei

configura?ii de baz?:

a) automat?, caz ?n care sunt integrate dispozitivele necesare prelu?rii opera?iilor, memor?rii ?i transferului lor spre un centru de colectare. Este utilizat?

?ndeosebi de micii comercian?i;

b) master/slave, const? ?n conectarea echipamentelor prin intermediul unui arbore, partea de memorare ?i transfer fiind prezentat? ?n cadrul unui singur terminal. Aceast? variant? se ?nt?lne?te ?n cazul magazinelor care dispun de mai

multe case de marcat;

c) satelit: are drept unic? func?ie introducerea opera?iilor, func?iile de memorare ?i transfer fiind asigurate de un concentrator de date.

III.5 Tehnologia aprovizion?rii, stoc?rii ?i v?nz?rii

?n cazul comer?ului electronic, ?n afara aprovizion?rii cu m?rfuri, tehnologie similar? celei din cadrul comer?ului clasic (cu excep?ia aprovizion?rii electronice) se vor avea ?n vedere furnizorii de servicii web hosting, web design ?i promovare web.

O abordare aparte a procesului de aprovizionare corespunde strategiilor ECR (R?spuns Eficient pentru Consumatori), concept care corespunde unei noi orient?ri a rela?iilor dintre industrie ?i comer? ?i reune?te patru aplica?ii fundamentale pentru retehnologizarea spa?iilor comerciale analizate ?n contextual utiliz?rii EDI (schimbul electronic de informa?ii): reaprovizionarea eficient?, aranjarea eficient? a magazinului, promovarea eficient? ?i lansarea eficient? de noi produse.

Informatizarea activit??ilor de aprovizionare, stocare ?i v?nzare genereaz? caracteristici distincte ?i ?n ce prive?te modul de derulare a comenzilor ?i modalit??ile de livrare. Astfel, pentru efectuarea unei comenzi electronice este necesar ca interfa?a existent? pentru lansarea comenzii s? dispun? de urm?toarele caracteristici:

ü o pagina de gard? a magazinului, ?n cadrul c?reia sunt prezentate produsele ?i caracteristicile acestora;

ü "un c?rucior de marf?" care cuprinde produsele selectate;

üun formular cu date despre client;

üun formular cu informa?ii despre plat? ?i despre livrare;

üun formular de confirmare a comenzii.

?n privin?a modalit??ilor de livrare se remarc? faptul c? ?n func?ie de natura produselor, termenele de livrare ale magazinelor virtuale variaz? de la 1-3 zile la

perioade de 2-3 s?pt?m?ni pentru produse care nu se afl? ?n stoc la momentul

respectiv sau care fac obiectul unor comenzi specifice. Deoarece, ca ?i ?n cazul firmelor de comer? clasice, magazinele virtuale se pot confrunta cu epuizarea stocului la anumite produse, prin construc?ia site-ului clientul ar putea selecta virtual numai produsele care sunt cu certitudine disponibile. Aten?ionarea vizitatorilor asupra disponibilit??ii produselor ?n stoc se poate realiza at?t prin intermediul unor mesaje scrise, c?t ?i prin colorit sau alte elemente audio-video. ?n general pentru livrarea m?rfurilor se recurge la expedierea prin Curier rapid, Curier propriu, Prioripost sau Po?ta Rom?n?, put?ndu-se alege varianta convenabil? pentru fiecare produs ?n parte.

III.6 Tehnologia pl??ilor, ?ncas?rilor ?i decont?rilor

?n Rom?nia, pl??ile ?n comer?ul electronic se realizeaz? ?n mod uzual prin ramburs ?n momentul primirii bunurilor respective sau prin mandat po?tal, aceasta constituind un risc destul de ridicat pentru magazine datorit? comenzilor false ?i gener?nd totodat? un blocaj al banilor ?n sistem. ?n ce prive?te modalit??ile electronice utilizate, forma cea mai utilizat? de transfer al fondurilor r?m?ne plata prin card de debit/credit, pe pia?? exist?nd aproximativ 4 milioane de carduri, din care 80 % sunt utilizate doar pentru retrageri de numerar. Alte modalit??i de plat? specifice comer?ului electronic sunt CyberCash, portofelul electronic (Cash), Smart Card-urile sau sistemele de micro-pl??i, precum NetBill, CyberCoin sau MiliCent.

Analiza comparativ? a comer?ului clasic ?i a celui electronic ?n contextual tehnologiilor comerciale vizeaz?, de asemenea, numeroase alte aspecte, precum utilizarea sistemelor de codificare ?n cadrul tehnologiei ambal?rii ?i a transporturilor sau implementarea unor servicii specifice de tipul supermarketurilor electronice, fiecare dintre acestea put?nd constitui subiectul unor analize distincte.

Bibliografie

1. BUCUR, C. M. Comer?ul electronic, Bucure?ti, Editura A.S.E., 2002

2. CORSTJENS, J., CORSTJENS, M. Store wars, Ontario, John Wiley Ltd., 1998, p. 97-110

3. FISHER, J. E-Business for the Small Business, Glasgow, Bell&Bain Ltd, 2001, p.47-60

4. FULLER, F. Getting started with electronic commerce, The Dryden

5.www.esnips.com